21 mai este o zi importantă pentru ortodoxie, fiind ziua în care se prăznuiesc Sfinții Constantin și maica lui, Elena, cei “ce sunt întocmai cu apostolii”. Această onoare acordată celor doi sfinți se datorează faptelor lor, prin care au asigurat consolidarea creștinismului în întreaga lume. Împăratul Constantin este cel care a oferit recunoaștere oficială a acestei religii (în anul 313) și care, alături de mama sa, Elena, au contribuit la ridicarea mai multor lăcașuri de credință creștină în Israel, pe locurile în care Mântuitorul Iisus Hristos a săvârșit numeroasele sale minuni și și-a petrecut o mare parte a vieții sale pământești.

Pe urmele lui Iisus Hristos către Crucea Sfântă

Binecuvântat de Mântuitor în lupta contra unor forțe armate superioare în 312, împăratul Constantin cel Mare a înțeles care este adevărata sa menire în viață. Transformați în creștini prin semnele arătate, Constantin și Elena, maica sa, au pornit în căutarea urmelor lui Iisus Hristos pe meleagurile Israelului.

Iar căutările lor au fost încununate de succes pentru că aceștia vor descoperi Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul și vor ridica o serie de biserici ce pot fi vizitate și astăzi.  Astfel, pe locul nașterii lui Iisus Hristos din Bethleem, la Sfântul Mormânt, în localitatea în care a crescut, Nazaret și pe locul unde a fost descoperită Sfânta Cruce au fost construite lăcașuri de închinare pentru credincioși.

Constantinopolul (orașul care s-a identificat în istorie ca fiind capitala creștinătății) a fost ridicat la rangul de capitală a Imperiului Român în timpul domniei acestui împărat creștin. Însă cea mai importantă faptă a lui Constantin cel Mare rămâne recunoașterea oficială a creștinismului ca religie prin promulgarea Edictului de la Milano în 313. Tot sub domnia lui Constantin, ziua de duminică devine zi nelucrătoare, iar mare parte dintre avantajele preoților creștini au fost statuate în acest timp. De asemenea, orice fel de jertfă de natură sângeroasă a fost interzisă.

Ce se spune în popor despre această zi de mare praznic?

Aceasta este ziua pe care oamenii din popor o consideră “de odihnă de la muncă câmpului” pentru că păsările lui “Constandin” pot distruge recolta celor care nu au respectat această zi de sărbătoare. Dimpotrivă, în alte părți, oamenii mergeau în această zi spre a-și semăna câmpul considerând că începând cu următoarea zi, orice ar fi semănat s-ar fi uscat. Păstorii se adună în această zi sfântă nu doar pentru a sărbători, ci și pentru a stabili cine le va fi conducător (baci). În podgorii este zi nelucrătoare pentru că există temerea că graurii lui Constandin le vor prăpădi recolta de struguri.

Pentru cei care vor să își împodobească casa în această zi este necesar ca florile folosite să fie bujori și neapărat ca trei dintre aceștia să fie boboci de bujor. Tot bujori trebuie duși la biserică de către cei care își sărbătoresc numele, ca aceștia să aibă parte de binecuvântare. În familie se organiza “sperietoarea vrăjitoarelor laptelui”, ceea ce însemna că toți membrii băteau cu linguri noi din lemn într-un vas din lut în care se găsea lapte muls în dimineața respectivă.

Sursă:atelier-de-icoane.ro

Lasă un răspuns

Comentariul trebuie sa contina minim 30 de cuvinte pentru a fi publicat!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *